Picturi rupestre
Sunt numite picturi rupestre sau (parietale) acele lucrări de artă (în sens larg) reprezentate prin desene realizate pe stânci, bolovani, stâncării sau pe pereții și tavanul peșterilor. Termenul este utilizat de obicei cu referire la picturile datând din preistorie.
Mare parte din picturile rupestre descoperite se găsesc în peșteri. Acestea aflându-se într-un mediu mai puțin afectat de intemperiile vremii s-au păstrat mai bine și în număr mai mare.
Există teorii diverse cu privire la motivele care i-au determinat pe strămoșii noștri să realizeze picturi rupestre. O teorie spune că picturile rupestre au fost realizate ca parte a unui ritual magic de vânătoare menit să crească numărul animalelor vânate. Totuși acestă teorie nu explică picturile unor animale mari de pradă precum lei sau urși. O teorie alternativă, bazată pe studii etnografice contemporane ale unor societăți mai primitive, pune realizarea picturilor rupestre pe seama șamanilor care s-ar fi retras în părțile întunecate ale peșterii, ar fi intrat într-o stare de transă pictând mai apoi ca urmare a viziunilor avute.
Picturi rupestre în lume
S-au descoperit picturi rupestre în întreaga lume, dar dintre toate poate cele mai cunoscute sunt cele descoperite în Europa datorită numărului mare de picturi prezente în unele locații și a calității deosebite ale acetora. Printre cele mai cunoscute peșteri cu picturi rupestre se numără: Complexul Lascaux, Peștera Chauvet din Franța și Peștera Altamira din Spania.
Picturi rupestre în România
Picturile rupestre din peșterile de pe teritoriul României nu sunt la fel de numeroase ca cele din peșterile amintite anterior.
Una din peșterile cu picturi rupestre de la noi este Peștera Gaura Chindiei II, o peșteră de mici dimensiuni mici ce prezintă pe pereți aproximativ 425 desene în culoare roșie realizate cu argilă (ocru) chiar din peșteră reprezentând: motive ornamentale schematizate, elemente florale, motive geometrice, impresiuni de mâini și degete umane și alte simboluri. În peșteră au mai fost descoperite și resturi ceramice din diferite perioade.
Conform datării picturile ar aparține mezoliticului, neoliticului și epocii metalelor. Este posibil ca unele din aceste desene să fi fost realizate în epoca medievală și epoca modernă.
Peștera Cuciulat adăpostește și ea desene parietale în sala cu picturi, o sală de dimensiuni relativ mici: 3,70 m lungime pe 2,50 lățime. Aici se poate distinge o figură de cal în stil naturalist, o felină, un pui de pasăre, o siluetă umană și alte contururi nedefinite. Picturile realizate în culoare roșie (probabil tot din argilă bogată în oxizi de fier) au fost datate din paleoliticul superior.
Din cauza exploatării de calcar din apropiere, intrarea inițială a peșterii a fost distrusă, împreună cu unsector de galerie de câteva sute de metri, zonă despre care se crede că ar fi fost locuită în preistorie.
Actualmente, accesul în peșteră este imposibil datorită prăbușirii frontului fostei cariere de calcar din zonă, ceea ce a dus la blocarea intrării.
În 2009 au fost descoperite noi picturi rupestre în Peștera Coliboaia. Picturile descoperite sunt realizate în culoare neagră și reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri. Pereții prezintă și câteva gravuri. O primă datare a picturilor, realizată după factura lor, le situează în Gravettian sau Aurignacian (acum 23.000 - 35.000 de ani).
Este posibil ca aceste picturi să fie cele mai vechi descoperite în Europa centrală. Vor fi necesare studii avansate pentru determinarea certă a vârstei picturilor.
Citește și:
Dicționar speologic
Link-uri speo
Peșteri din România
Știri speologie