Peşteră

Trimite prin YM Printează Ajustează font

Peştera este, prin definiţie, un gol natural aflat în scoarţa Pământului destul de mare pentru a permite accesul omului şi cu o lungime mai mare de 5 metri, cu specificarea că dezvoltarea peşterii trebuie să fie mai mare decât dimensiunea portalului de intrare. Acest ultim aspect este important pentru a nu confunda peştera cu un abri.

Din cele mai vechi timpuri peştera a constituit un interes pentru om, fie pentru că i-a servit drept adăpost, fie că a fost folosită ca loc de desfăşurare feluritelor ritualuri religioase sau doar atracţie pentru ochiul curios. Astăzi peşterile sunt studiate în cadrul unei ştiinţe dedicate lor, denumită speologie.

Cum se formează peştera ?

Peşterile se formează ca urmare a acţiunii diferitelor procese în multe tipuri de rocă sau sedimente neconsolidate. Putem face o clasificare a peşterilor în funcţie de originea lor şi litologia rocii în care s-au format sau tipul sedimentelor. Totuşi, procesele speleogenetice diferă foarte mult şi multe dintre ele nu depind în totalitate de compoziţia rocii "gazdă". S-au făcut numeroase încercări de a realiza clasificări genetice pentru peşteri dar nici una dintre ele nu pare să fie în totalitate armonioasă în gruparea proceselor şi tipurilor genetice de peşteri. Marea majoritate a peşterilor sunt peşteri de dizolvare, adică peşteri ce au fost formate în pincipal prin dizolvarea rocii prin acţiunea apei care a circulat prin căile iniţiale cum sunt fisurile şi porii.

Iată în continuare o clasificare a peşterilor :

1. Peşteri primare - Peştera primară se formează în momentul formării straturilor de rocă în care se află
   • în roci vulcanice
     • Peşteri - geode
     • Peşteri de contracţie
     • Peşteri între paturi de lave
   • în calcare
     • Peşteri în recife
     • Peşteri în tufuri calcaroase
2. Peşteri secundare - Peştera secundară se formează după formarea straturilor de rocă în care se află prin acţiunea diferiţilor factori
   • prin deplasarea maselor de rocă, în principal ca urmare a mişcărilor tectonice care au loc în apropiere de peşteră
     • Peşteri de prăbuşire de blocuri
     • Peşteri de tracţiune gravitaţională
     • Peşteri de tracţiune tectonică
   • prin eroziune, ca efect al cursurilor subterane ce străbat peştera sau a apelor de suprafaţă ce acţionează la întrarea în peşteră
     • Peşteri de evorsiune
     • Peşteri de abraziune
     • Peşteri de coraziune
     • Peşteri de lesivare
   • prin coroziune, tot ca efect al cursurilor subterane
     • Peşteri de infiltraţie
     • Peşteri cutanate
     • Peşteri vadoase
     • Peşteri freatice

Peşteri cunoscute

Peştera Mammoth din SUA, a cărei galerii însumează peste 580 km, este cunoscută ca fiind cea mai lungă peşteră din lume.

Cea mai lungă peşteră din România este Peştera Vântului, având o dezvoltare de peste 47 km. Printre cele mai cunoscute peşteri din România se mai numără şi Peştera Urşilor, Peştera Gheţarul de la Scărişoara, Peştera Muierii, Peştera Meziad, Peştera Piatra Altarului, Peştera Polovragi, Peştera Cioclovina Uscată, Peştera Cuciulat, Peştera Topolniţa şi Peştera Dâmbovicioara .