Peșteră

Peştera este, prin definiţie, un gol natural aflat în scoarţa Pământului destul de mare pentru a permite accesul omului și cu o lungime mai mare de 5 metri, cu specificarea că dezvoltarea peșterii trebuie să fie mai mare decât dimensiunea portalului de intrare. Acest ultim aspect este important pentru a nu confunda peștera cu un abri.

Din cele mai vechi timpuri peștera a constituit un interes pentru om, fie pentru că i-a servit drept adăpost, fie că a fost folosită ca loc de desfășurare a diverselor ritualuri religioase sau doar atracţie pentru ochiul curios. Astăzi peșterile sunt studiate în cadrul unei știinţe dedicate lor, denumită speologie.

Cum se formează peștera ?

Peșterile se formează ca urmare a acţiunii diferitelor procese în multe tipuri de rocă sau sedimente neconsolidate. Putem face o clasificare a peșterilor în funcţie de originea lor și litologia rocii în care s-au format sau tipul sedimentelor. Totuși, procesele speleogenetice diferă foarte mult și multe dintre ele nu depind în totalitate de compoziţia rocii "gazdă". S-au făcut numeroase încercări de a realiza clasificări genetice pentru peșteri dar nici una dintre ele nu pare să fie în totalitate armonioasă în gruparea proceselor și tipurilor genetice de peșteri. Marea majoritate a peșterilor sunt peșteri de dizolvare, adică peșteri ce au fost formate în pincipal prin dizolvarea rocii cu ajutorul acţiuni apei ce a circulat prin căile iniţiale cum sunt fisurile și porii.

Iată în continuare o clasificare a peșterilor :

1. Peșteri primare - Peștera primară se formează în momentul formării straturilor de rocă în care se află
   • în roci vulcanice
     • Peșteri - geode
     • Peșteri de contracţie
     • Peșteri între paturi de lave
   • în calcare
     • Peșteri în recife
     • Peșteri în tufuri calcaroase
2. Peșteri secundare - Peștera secundară se formează după formarea straturilor de rocă în care se află prin acţiunea diferiţilor factori
   • prin deplasarea maselor de rocă, în principal ca urmare a mișcărilor tectonice care au loc în apropiere de peșteră
     • Peșteri de prăbușire de blocuri
     • Peșteri de tracţiune gravitaţională
     • Peșteri de tracţiune tectonică
   • prin eroziune, ca efect al cursurilor subterane ce străbat peștera sau a apelor de suprafaţă ce acţionează la întrarea în peșteră
     • Peșteri de evorsiune
     • Peșteri de abraziune
     • Peșteri de coraziune
     • Peșteri de lesivare
   • prin coroziune, tot ca efect al cursurilor subterane
     • Peșteri de infiltraţie
     • Peșteri cutanate
     • Peșteri vadoase
     • Peșteri freatice

Peșteri cunoscute

Peștera Mammoth din SUA, a cărei galerii însumează peste 580 km, este cunoscută ca fiind cea mai lungă peșteră din lume.

Cea mai lungă peșteră din România este Peștera Vântului, având o dezvoltare de peste 47 km. Printre cele mai cunoscute peșteri din România se mai numără și Peștera Urșilor, Peștera Gheţarul de la Scărișoara, Peștera Muierii, Peștera Meziad, Peștera Piatra Altarului, Peștera Polovragi, Peștera Cioclovina Uscată, Peștera Cuciulat, Peștera Topolniţa, Peștera Dâmbovicioara, Peștera Cloșani, Peștera Comarnic, Peștera Șura Mare și Peștera Limanu.

Superlative în peșteri

• Peștera cu cel mai înalt portal de intrare din România este Peștera Cetățile Ponorului din Munții Apuseni. Înălțimea portalului depășește 70 metri.
• Peștera Ghețarul Scărișoara adăpostește un ghețar subteran considerat al doilea ca volum în Europa.
• Peștera Coiba Mare prezintă celmai mare portal de intrare din România cu lățime de 74 metri și o înălțime de 47.

Citește și:

• Trogloxen
• Perle de peşteră
• Troglofil
• Aven