Concert în Peştera Româneşti

Peştera Româneşti este cea mai cunoscută peşteră din Munţii Poiana Ruscă. Ea mai este amintită şi sub numele de Peştera Mare de la Fereşeşti sau Peştera cu Apă fiind înregistrată la Cadastrul Carstului din România cu numărul 1/2273 în bazinul Bega amonte de Mănăştur.

Existenţa peşterii a fost cunoscută omului încă din cele mai vechi timpuri, drept dovadă stând urmele de locuire în perioada paleoliticului, mezoliticului şi neoliticul. Săpăturile arheologice efectuate în Peştera Româneşti au fost conduse de Marius Moga în anul 1949. Cu această ocazie au fost identificate dovezi de locuire din paleoliticul superior: o vatră de foc pe care erau opt colţi de Ursus Spelaeus şi două instrumente din os. Din locuirea neolitică, în afară de ceramica aparţinând culturii Tisa (I-II), s-a descoperit şi o groapă ce a servit ca depozit de cereale. Din perioada de tranziţie la epoca bronzului provin materiale aparţinând grupului cultural Băile Herculane - Cheile Turzii.

Primele cercetări efectute în Peştera Româneşti au fost de natură geologică şi faunistică, realizate de T. Orthmayr în anul 1872. Cercetări speologice mai complexe s-au realizat aici abia în anul 1963, realizându-se şi primul plan topografic al peşterii.

Situată în apropierea satului Româneşti, Comuna Tomeşti din judeţul Timiş, peştera a fost explorată pe o distanţă de 1450 metrii aflându-se încă în curs de explorare. Galeriile acesibile turiştilor însumează 340 metrii. Intrarea lată de 9,5 metrii şi înaltă de 2 permite luminii să lumineze calea vizitatorului pe o distanţă de 70 metrii, după care utilizarea unui sistem de iluminare artificială devine necesară. Galeria principală este aproape rectilinie, de mari dimensiuni atingând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce sălaşluiesc aici. Temperatura medie în peşteră este cuprinsă între 6 şi 8^oC.

Beneficiind de la natură de o acustică deosebită, Peştera Româneşti a fost, pentru prima dată, gazda unui concert în anul 1984, an în care Cercul Speotimiş organiza cel de-al 12-lea Speosport Republican. Primul concert din Peştera Româneşti a fost un concert simfonic inaugural al Speosportului la data de 11.10.1984. Succesul de care s-a bucurat acest prim concert a făcut ca evenimentul să se repete, încă o dată, iar apoi din nou şi din nou, devenind încet un obicei binecunoscut ca în fiecare an să fie cel puţin un concert în Peştera Româneşti.

Pe scena improvizată din peşteră, au concertat nume sonore din arealul muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice. Melomanii ce au vizitat în fiecate toamnă peştera s-au putut bucura de spectacolul oferit de : orchestre ale Filarmonicii “Banatul” în repetate rânduri, Filarmonica din Arad, Orchestrele simfonice ale Profesorilor de la Facultatea de Muzică, corurile “Margana”, “Sabin Drăgoi”, “St. Rafailo Banatski”(Serbia) şi “Canon”, formaţiile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo”, “Zdob şi Zdub” solişti de marcă cum ar fi Ştefan Ruha, Alexandra Guţu, Kathleen Evans, Gabriel Croitoru şi alte orchestre simfonice internationale. Concertul în care a fost prezentă formaţia “Zdob şi Zdub” a reuşit să atragă un număr record de 2000 de oameni.

Accesul în zonă se poate face pe drumul dintre Deva şi Lugoj - DN 68A pâna în localitatea Coşava, din Coşava urmându-se şoseaua spre Valea lui Liman până în satul Româneşti. De aici se urmează traseul marcat - cruce galbenă - ce părăseşte satul în dreputul cimitirului şi duce până la peşteră (1 h mers pe jos). Traseul dintre sat şi peşteră este accesibil cu maşina până într-o poiană situată la câteva sute de metrii de intrarea în peşteră.