S-a terminat expediţia "Xe Bang Fai 2008 "

Introdusă la 7 Martie 2008

Dă mai departe Printează Ajustează font

Expediţia speologică Xe Bang Fai 2008 a luat sfărşit. Întors în ţară după un drum lung, Tudor MARIN face un rezumat al expediţiei.

"Salutare tuturor !

După 19 zile de periplu pe continentul asiatic am revenit cu bine în România.

Întoarcerea a fost obositoare şi m-a obligat să fiu pe drum mai bine de 3 zile în continuu.

Expediţia s-a terminat cu bine.

Am scăpat de data asta de: întâlnirile cu cele 3 specii principale de şerpi veninoşi: cobra imperial, bongares (krait) şi vipera, întâlnirile cu tigrii care bântuie prin zona Xe Bang Fai, să călcăm pe unul din proiectilele neexplodate din vremea războiului din Vietnam, care încă se află în număr extrem de mare pe teren, să fim ciupiţi de o tetrapoda gigantica care este cel mai mare paianjen din lume sau să avem parte de vreo viitură. Dacă am fost ciupiţi de ţânţari vom vedea mai târziu !

Rămân acum să se sedimenteze amintirile, despre o ţară foarte interesantă - Laos. Una dintre cele mai sărace 4 ţări din lume. Şi când spun asta nu exagerez deloc. Am văzut oameni care nu au decât o colibă de bambus şi un pumn de orez pe care să-l mănânce în fiecare zi (asta în cel mai bun caz). Cea mai mare avuţie a lor sunt copii.

O ţară în care ai nevoie de numeroase aprobări pentru a ajunge în anumite zone mai sălbatice şi în care am fost insoţiţi de un poliţist în continuu. În anumite zone montane datorită potecilor foarte dificile: jungla deasă sau zona stâncoasă foarte accidentată de tip Tzing (pinnacles) este practic aproape imposibil să montezi o tabără avansată. Astfel explorările devin din ce în ce mai dificile cu cât te afunzi mai tare în munţi.

Din cauza unor probleme medicale pe care le-am avut în prima parte a expediţiei, startul nu a fost asa de bun cum mi l-am dorit. Abia în partea a doua am revenit la forma normală. Din păcate nu am stat în zonele explorative decât 2 săptămani.

Lipsa de omogeniate a echipei, problemele medicale ale echipei în general, media de vârstă înaintată, drumurile de acces foarte lungi şi accidentate cât şi dificultăţile în comunicare şi în înţelegerea lucrurilor (între europeni şi asiatici în general) au făcut ca multe dintre peşteri să nu fie terminate din punct de vedere explorativ iar la unele nici măcar să putem ajunge la ele.

Peştera Xe Bang Fai este un fenomen carstic absolut spectaculos, cu unul dintre cele mai mari şi mai interesante râuri subterane din lume. Pe o lungime de 7km râul se pierde în masivul calcaros.

Debit în sezonul secetos: aproximativ 3-5m3/sec, în sezonul ploios se poate ajunge şi la 300m3/sec.

Secţiunea medie a galeriei este de 50m lăţime, 50-70m înalţime.

În anumite pasaje dimensiunile depăşesc 150 şi chiar 200m.

Vremea a fost mult mai rece decât în mod normal. Frecvent în zona de munte temperatura ajungea la 10 grade C noaptea şi 17-20 grade C ziua, iar vântul a suflat în rafale ce depăşeau 70 km/h.

Temperatura apei în primele zile a fost în jur de 15 grade C. Zile în sir nu am vazut soarele din cauza stratului gros de nori.

Rezultatele pe scurt ar fi :

• Aproximativ 5km de galerii explorate şi topografiate în premieră.
• Ajutorarea şcolii din satul Ban Non Ping cu rechizite, alte echipamente şi sfaturi.
• Identificarea unor noi obiective de explorare pentru viitoarele expediţii mai ales obiective de scufundare speologică, dar nu numai.
• Peştera Xe Bang Fai a ajuns la aproximativ 12km dezvoltare.
• S-au colectat mai multe specii de vieţuitoare cavernicole şi de la exterior, încă necunoscute şi nereferenţiate în nici o lucrare ştiinţifică.
• S-a identificat o nouă formă endocarstică "cercul vrăjitorului" - fără a avea pentru moment o explicaţie în privinţa formării acesteia.
• Descoperirea unei peşteri cu nisipuri şi argile mişcătoare.

S-au filmat în total vreo 8 ore de brut şi s-au facut câteva mii de fotografii. În peşteră s-au folosit tehnici speciale de fotografiere: blitzuri, becuri explozive cu zirconiu, ecleraje puternice etc, impuse de spaţiile enorme ale galeriilor.

Pe curand,
Tudor"