Școala Națională de Speologie, Căput 2011

În data de 22.07.2011 (vineri) după masa pornesc din Timișoara împreună) cu Radu Pușcaș spre Căput, Padiș. Subsemnatul participă din nou la TSA 1 (înca minor :(). Drumul ne poartă repede chiar dacă afară vremea era urâtă. În fine pe la vreo 11 seara ajungem la Cabana Cetățiile Ponorului (e al doilea an în care aici se ține școala). Aici mă întâlnesc cu un grup venit în teambuilding și fiindcă am ajuns cu o zi mai devreme, decid să ma alătur lor în ziua următoare.

Sâmbătă dimineața pornesc la drum cu echipa de team-building spre Poiana Ponor. Aici cât ei pregătesc tiroliana și rapelul, pornesc în drumeție la Izbucul Ponor. După ce ajung înapoi în poiană găsesc câțiva din speologii de anul trecut. Pe la ora 15:00 pornesc înapoi spre cabană să depun hârtiile și să-mi ridic echipamentul TSA. “Monitaurii” stagiului de anul acesta sunt: Mișu, Vali, Dumi, Gigi, “Ceapăru”, Tudorică, Radu Pușcaș și Clio. Anul acesta în afara de monitori fiecare echipă TSA 1 avea câte un inițiator : Adina, Cristina, Miha, Meky și Andrei . În afară de cei mai sus amintiți ma întâlnesc cu câțiva stagiari de anul trecut care ori fac din nou TSA 1 ori au trecut la TSA 2. Anul acesta chiar și numărul nostru era cam mare: cu toții la un loc vreo 40 de persoane, 22 de înscriși la TSA 1 și 16 la TSA 2 (dacă memoria nu mă înșeală). Spre seară se afișează programul zilnic, iar după ședința cadrelor apar echipele primei zile. Stagiarii de la TSA 2 urmau să dea duminică un test teoretic/practic , iar toți cei de la TSA 1 erau programați la falezele din Poiana Ponor.

Duminică pornim toți la drum spre Poiana Ponor în frunte cu “monitaurul” Tudorică și ca și ajutor Andrei. Ajunși în poiană pe o scurtătură a’la Tudorică, ne prezintă echipamentul TSA care ne va fi prieten o săptămână. Pe parcursul zilei Andrei ne invață cum trecem fracționările și mâinile curente. Partea rea a fost că pe parcursul celor 5-6 ore la faleză a plouat de 5 ori. Spre sfârșitul zilei lui Tudorică îi vine ideea să mă pună să fac un circuit până sus la faleză (~25-30m) și retur. Ajunși la bază suntem întâmpinați de Clio și Ceaparul care au venit cu o zi întârziere. Seara ca de obicei se afișează echipele de a doua zi și locația. Spre bucuria mea el ajung în echipă cu Clio cu care pot să discut despre trecutul TSA.

Luni echipa mea : “monitaur”: Clio , intițiatori : Meky și Cristina, iar membrii: Anita, Anita, Rodica, Doru, Zoli, Gabi (de joi) și subsemnatul pornim spre Căput chei. Aici până ce inițiatorii au echipat un traseu pe care au pus și devieri și treceri de noduri Clio ne învață câteva noduri utile în speologie dacă ne gândim la TSA 2 în viitor. Fiind aproape de bază, la prânz ne întoarcem să mâncăm dar din păcate începe să plouă și rămânem blocați pentru un timp la cabană. La oprirea ploii ne întoarcem la atelier dar în scurt timp iarăși plouă. Seara la bază, Meky ne face o prezentare Power Point despre zona Padiș, partea geografică. Spre deosebire de anul trecut echipele rămân aceleași cu tot cu monitori. Doar inițiatorii se schimbă.

Marți dimineața - lecții teoretice. Mișu ne explică puțină carstologie de prin locuri, iar dupp aceea pornim la drum cu noii inițiatori: Adina și Meky spre Căput intrare unde Adina ne învață câteva smecherii cu coborâtorul: coborâre în zero până aproape de apă pe coarda care era noroioasă. Apoi a trebuit să facem peste intrare o mână curentă mai specială decât celelate fiindcă trebuia să ne folosim imaginația ca să o putem termina. Altfel ne simțeam ca și la circ, parcă făceam acrobații pe corzi. De parcă n-ar fi fost destul acrobațiile, seara, la tabără s-a făcut concurs de trecut prin strâmtori care pentru cei plinuți a fost o provocare mai mare .

Miercuri datorită vremii bune cadrul s-a hotărât să mergem la tură de carstologie, dar nu înainte de lecțiile teoretice date de către Andrei, utile mai ales pentru TSA 2 fiindcă ei acum învață decroșăriile. Pornim la drum cu cadrele (Clio și Gigi), și facem o primă și scurtă oprire pe culmea Vărășoaia unde Clio ne explică geomorfologia zonei. După această oprire ne îndreptăm spre Padiș. În Padiș ne împrăștiem prin langoșerii după care pornim pe urmele pârâiașului care iese din Izbucul Ponor, mai apoi trece prin Poiana Ponor unde dispare în ponoare, pentru ca după un parcurs subteran să iesă inainte de Cetățiile Ponorului unde iarăși dispare și reapare apoi în Izbucul Galbenii. Din Padiș următoarea noastră oprire e Izbucul Ponor, iar după aceasta Poiana Ponor unde îi vedem pe tovarășii noștrii de la TSA 2. În continuare parcurgem traseul prin Cetățiile Ponorului, iar mai apoi traseul balcoanelor. Din păcate la urcarea pe grohotiș ne-a prins ploia dar și așa ne-am continuat drumul.

Joi echipa noastră intră prima dată în subteran în Peștera Căput. După cum mi-a povestit Clio cu câțiva ani în urmă, datorită unui incident cauzat de viitură, nu se mai intra în peșteră decât prin portal, pilier și ferestre. Cadrele la inceput au echipat un traseu de coborâre și urcare prin cele două ferestre. A mai trebuit să parcurgem un traseu deasupra marmitei de la intrare. O intamplare nefericită i-a avut ca protagoniști pe Vali și o viespe. Incidentul a avut ca urmare un alt fel de accident în peșteră – muscătură de viespie. Seara urmează din nou concursuri - acum fiind urcare pe coardă cu ajutorul blocatorului de mână și coborâtorului tip STOP.

Vineri din nou începem cu lecții teoretice pentru ca mai pe urmă să pornim spre Avenul Acoperit, care după cum spune și numele ii acoperit, deci cea mai bună peșteră pe timp de ploaie. Aici ni s-au echipat două trasee pe care le-am folosit mai tarziu ca și circuit. Mai târziu în tabără, un agent de teren al Parcului Natural Apuseni a venit să ne povestească câte ceva despre Zona Padiș și despre viețuitoarele din lumea necuvântătoarelor.

Sâmbătă ne trezim cu o ploaie torențială care parcă nu vroia să se oprească. Iarăși a plouat așa de tare încât Poiana Ponor a devenit Lacul Ponor. După teoria de dimineața cadrul a hotărât ca TSA 1 să rămână la cabană unde pe terasă s-a facut un traseu de viteză. Majoritatea cursanților au terminat traseul în decurs de 20-30 de minute. Spre final intră în concurs și monitorii. Se pun pariuri pe Ceapărul și participă și câțiva speologi veniți din Spania. Cel mai bun timp în afara concursului l-a avut Mișu in 7’53” urmat îndeaproape de Radu Pușcaș cu 7’56”. Urmează seara socială după care vine nebunia bagajelor și înmânarea diplomelor.

A fost o săptămână plăcută, nu doar fiindcă am fost prin peșteri dar și fiindcă în sfârșit am ieșit din “jungla urbană”, am cunoscut oameni noi. Felicitari tuturor cursanților care au participat la Școala Națională de Speologie de anul acesta. Multumim pentru poze Andreei Peter.

Andi