Explorare de suprafață pe Bega

Rețetă de weekend: “Cei 13 magnifici”

Ingrediente

• un weekend cu vreme frumoasă (ex. un sfârșit de aprilie)
• o locație cu potențial în materie de relief carstic (ex. Poieni Strâmbu)
• o mână de oameni iubitori de natură (pot fi și treisprezece, în cazul în care nu sunteți superstitioși), pe nume: Remus, Noemi, Emil, Eliza, Cristi, Alina, Tibi, Ama, Tea, Raluca, Adi, Luci și Razvan. Profilul candidatului ideal al exploratorului de suprafață este conturat de următoarele trăsături de bază: minte limpede, privire ageră și iuțeală de picior. Un plus îl constituie pasiuni de genul: biciclitul pe coclauri sau “beerciclitul”)
• un loc prietenos pentru un somn bun
• mijloace de comunicare funcționale în orice moment, pentru o cât mai buna organizare, regrupări, sau situații de urgență.

Mod de preparare

Se convoacă voluntarii la o anumită oră, într-un punct strategic. Se lasă o marjă de eroare atât în privința orei cât și a locației de start ținând cont că oamenii sunt diferiți, cu diverse ritmuri de funcționare și tabieturi.

Se mai culeg oameni de pe traseu daca e nevoie și se mai fac ultimele provizii.

Se merge către zona stabilită. Odata ajunși acolo se face prezența. Dacă efectivul este complet se ia o gustărică înainte de expediție. Fiecare pune la dispoziție ce are în traistă. Se știe că de la altul e mai bună mâcarea! Apoi se campează.

Dupa instalarea bazei liderul expediției își ia haina de expert în domeniu și înarmat corespunzător cu hărți și GPS propune variante de traseu. Se alege democratic zona și strategia de baleiere și se pornește la plimbare cu ochii geană pe orice semn care poate indica o peșteră. A nu se exclude posibiltatea de a devia de la zonele cu potențial peșteresc. Cu puțin noroc și simț al orientării se revine pe orbita carstică. Se caută și se găsesc guri mai mici sau mai mari de peșteră. Se notează cele colmatate pentru revenire și se bifează zona parcursă.

Pentru  un “preparat” reușit se adaugă o seară cu foc de tabără, ceaun, cartofi, slănină, ceapă, cârnați și alte bunătățuri, muzică și voie bună. Opțional, special și la cerere se pot organiza momente festive constând în sărbătorirea unei zile de naștere. Se acceptă de asemenea și ca sărbătoritul să poarte șlapi în timp ce usucă încălțămintea de tură la focul taberei . Căutarile cer sacrificii!

Se lasă să se odihnească peste noapte participanții. Se trezesc a doua zi dimineață (din nou fiecare după bioritmul lui) se hrănesc și se trimit din nou în expediție.

Nu se renunță niciodată pentru că atunci când te aștepți mai puțin se găsesc și peșteri serioase. Se verfică intrări, ieșiri etc. și dacă dimensiunile sunt decente/considerabile se alege un nume. Botezul îl face descoperitorul. Și dacă el vrea să numească peștera ținând cont de efectivul expediției nimeni nu-l poate opri. Așa se ajunge la denumiri ca “O floare și trei grădinari” sau „Cei treisprezece magnifici“!

Va dorim peșterit placut!

Ama