Decolmatare la Peștera Periș, iunie 2011

Desfăşurată pe perioada 18 Iunie 2011 - 19 Iunie 2011

Terminusul actualCum plănuisem o nouă tură de decolmatare la Peștera Periș, iata-ne, pe Mihai li pe mine pornind sâmbătă dimineața din direcții diferite spre Reșița, punctul de întâlnire. De aici urmăm împreună drumul spre Gârliște și în continuare înspre chei până la Izbucul Periș.

Ajunși la peșteră, coborâm să verificăm nivelul apei din sifon. Nivelul apei este unul mediu, mai scazut decât la ultima noastră vizită ceea ce ne permite să recuperăm frontala scapată atunci de Andi. Ne întoarcem la suprafață unde ne întâmpină căldura mare. Luăm bagajele în spinare și urcăm la peștera-destinație unde ne punem repede pe treabă. Lucrăm cu schimbul: unul sapă, unul scoate afară gălețile pline. În doi merge greu și obosim repede, dar reușim totuși să lucrăm cu spor. După aproximativ 50 de găleți luăm o pauză mai lungă și inspectăm câteva peșteruțe din apropiere după care coborâm la izbuc să ne hidratăm. Revigorați de apa proaspătă, continuăm săpăturile până la apusul soarelui când iese din peșteră găleata numărul 100. Urmează somn de voie, dar nu inainte de a ne război o vreme cu țânțarii.

Duminică, dis de dimineață, ne trezește același bâzâit iritant. Servim micul dejun și ne refugiem în peșteră unde continuăm săpăturile. Resimțim oboseala acumulată în ziua precedentă și abia așteptăm să apară Feri care ne spusese că trebuie să ajungă în zonă după ora 10:00. Pe la 10:30 mergem până la confluența Văii Mari cu Pârâul Garliște să-l așteptăm pe Feri pentru că nu știa exact locația peșterii. Aici ne tolănim ca șopârlele la soare și așteptăm. În cele din urmă apare Feri și pornim înapoi la peșteră. După un prânz ad hoc, reluăm săpăturile. Treaba merge ca pe roate. După cum experimentasem în turele de până acum, în trei e mult mai simplu. În total, până să plecăm, scoatem și azi cam 100 de găleți.

În cele două zile de decolmatări am scos cel puțin 1,5 m3 de umplutură și am înaintat cam 2 m pe galerie, dar peștera încă nu se lasă. Pe la ora 14:00 punem capăt turei și ne îndreptăm spre sat și de aici fiecare spre casa lui.

A fost probabil cea mai productivă tură de decolmatare de la această peșteră, dar și oboseala pe măsură.

Ștefan

Citește și: