Vale oarbă

O vale oarbă, numită şi vale închisă, apare ca produs al captărilor carstice şi se caracterizează prin dispariţia cursului de apă la baza unei trepte antitetice care marchează capătul dinspre aval al văii active, temporare sau seci. Văile oarbe iau naştere din văi normale al căror curs de apă a fost captat în subteran fie după ce a străpuns, pe verticală, depozitele impermeabile, fie după ce, în desfăşurarea sa pe orizontală, a pătruns pe un substrat carstificabil. În ambele cazuri, dispariţia cursului epigeu din albia văilor primare este condiţionată de stadiul în care se află organizarea subscurgerii, de gradul de dezvoltare al golurilor carstice, de deschiderea resurgenţelor şi, în final, de capacitatea şi modul de funcţionare a drenajelor subterane.

Se disting mai multe tipuri de văi oarbe, după cum urmează :

• Vale oarbă cu scurgere permanentă şi vale oarbă cu scurgere temporară;
• Vale oarbă a cărui curs de apă şi bazinul de recepţie sunt dezvoltate, în exclusivitate, pe formaţiuni necarstificabile, vale oarbă care se dezvoltă numai pe formaţiuni carstificabile şi vale oarbă ce se desfăşoară în cursul superior pe formaţiuni impermeabile iar în cel inferior pe roci carstificabile;
• Văi oarbe cu o singură pierdere şi, respectiv, cu o singură treaptă antitetică şi văi oarbe în lungul cărora se află mai multe trepte antitetice şi deci mai multe ponoare, dintre care primele pot fi fosile sau temporar-active;
• Văi oarbe a căror cursuri de apă ajung pînă la baza primei trepte antitetice şi văi oarbe ale căror cursuri de apă se pierd cu mult înainte de prima treaptă antitetică, prin infiltraţii, sorburi, doline sau ponoare incipiente;
• Văi oarbe incipiente, specifice cursurilor de apă din bazinele superioare care nu au reuşit încă să-şi formeze o treaptă antitetică, propriuzisă (din cauza repetatelor colmatări) şi văi oarbe mature, închise cu abrupturi calcaroase ce domină cu cîteva zeci de metri albia actuală;

În funcţie de mărimea bazinului de recepţie, de natura substratului geologic, de puterea de transport a cursurilor de apă şi de capacitatea drenajelor subterane, văile oarbe prezintă, atît în lungul lor, cît şi în zona de captare, o serie de elemente morfohidrografice (lunci, terase aluvionare sau structurale, martori de eroziune, depozite de umplutură şi chiar guri de peşteră etajate) care pot servi la aprecierea vîrstei şi modului de formare, stadiul lor de dezvoltare şi sensul evoluţiei lor viitoare.

Citește și:

• Vale de recul
• Talveg
• Chei