Stalactită

Stalactita (din greacă stalaktites, (Σταλακτίτης), derivat de la verbul "a picura" însemnând "care picură") este un tip de speleotemă ce atârnă de tavanul sau pereţii peşterilor.

Stalactitele se formează prin depunerea carbonatului de calciu şi a altor minerale, precipitate din soluţia saturată formată de apă. Formaţiunile corespunzătoare stalactitelor aflate pe planşeul peşterilor se numesc stalagmite. În timp aceste formaţiuni se pot uni formând coloane.

Formarea fiecărei stalactite porneşte de la o singură picătură de apă saturată cu diferite minerale. Când picătura de apă pică, lasă în urma sa o peliculă fină de calcit. Fiecare picătură ce se formează şi apoi cade depozitează o nouă cantitate de calcit. În cele din urmă se formează un tub foarte îngust (0.5 mm), cunoscut sub numele de stalactită macaroană sau stilolit. Macaroanele pot atinge lungimi de câţiva metrii, dar sunt foarte fragile rupându-se uneori sub propria greutate. În cele din urmă acest tub se înfundă, mai ales datortă imputităţilor aduse de apă. În acest moment apa nu mai poate curge prin interiorul tubului şi începe să curgă pe dinafară prelingându-se în lungul lui şi depunând calcit la exterior. De multe ori se întâmplă ca cele două modaltăţi de depunere să aibă loc în acelaşi timp stalactita crescând astfel simultan atât în lungime cât şi în grosime.

Stalactitele nu se formează doar pe tavanul golurilor subterane ci şi pe orice porţiuni în surplombă. Astfel putem întâlni stalactite pe muchii de pereţi, pe blocuri sau chiar la baza unor alte concreţiuni.

Citește și:

Despre Speotimiș
Activitate
Multimedia
Resurse speologie