Speleotema

Speleotema, termen provenit din limba greacă folosit pentru a desemna formaţiunile apărute în peşteri în urma depunerii diferiţilor compuşi chimici. Cele mai des întâlnite speleoteme sunt formate din calcit (CaCO3), aragonit (CaCO3) sau gips (CaSO4).

Apa ce se pătrunde prin crăpături din masivul ce adăposteşte peştera dizolvă diverşi compuşi, de obicei calcit şi aragonit (carbonaşi de calciu), sau gips (sulfat de calciu). Rata dizolvării depinde de cantitatea de dioxid de carbon din soluţie, temperatură precum şi alţi factori. Când soluţia saturată ajunge într-o cavitate plină cu oxigen, descărcarea dioxidului de carbon alterează capacitatea apei de a ţine aceste materiale în soluţie, cauzând precipitarea compuşilor solubili. De-a lungul timpului, care se poate întinde pe o perioadă de zeci de mii de ani, acumularea acestor precipitaţi formează speleoteme.

Forma şi culoarea speleotemelor este dată de numeroşi factori. Aceşti factori includ rata şi direcţia scurgerii apei, cantitatea de acid din apă, temperatura şi umiditatea din peşteră, curenţii de aer, climatul de la suprafaţă, cantitatea anuală de precipitaţii şi densitatea acoperirii cu plante.

Speleotemele pot lua forme din cele mai diverse, îm funcţie de cum picură, se scurge, se condensează, curge sau bălteşte apa. Tipurile de speleoteme includ :

• Stalactite : macaroane, helictite
• Stalagmite
• Coloane
• Draperii
• Gururi
• Perle de peşteră

Speleoteme pot fi întâlnite şi în tuburi de lavă. Deşi uneori similare ca formă cu speleotemele din peşterile de soluţie, acestea se formează prin răcirea magmei reziduale din tubul de lavă.

O speleotema compusă din carbonat de calciu pur are o culoare albă translucidă, dar deseori apar culor date de alte minerale cum ar fi fierul, cuprul sau magneziul pe care apa le întâlneşte în drumul său. Incluziunile de particule de argilă pot colora speleotema în nuanţe de maro.

Citește și:

• Gur
• Stalactită
• Stalagmită
• Perle de peşteră