Liliac

Un liliac este un mamifer ce face parte din ordinul Chiroptera, având ca trăsătură caracteristică faptul că membrele anterioare s-au transformat în aripi. Acest lucru face ca liliecii să fie singurele mamifere din lume capabile să zboare pe distanţe mari.

Majoritatea liliecilor localizează obiectele din apropiere şi prada emiţând ultrasuneteşi apoi ascultând ecourl. Acest proces este denumit ecolocaţie. Deşi la majoritatea speciilor de liliac, ochii sunt mici şislab dezvoltaţi, oferind o slabă acuitate vizuală, este incorectă presupunerea că liliecii nu pot vedea. Vederea este utilizată ca un ajutor în navigaţie, în special pe distanţe mari, dincolo de raza de acţiune a ecolocaţiei.

Structura ce permite liliecilor să zboare este formată din membrele superioare şi membrana subţire, bogat vascularizată, denumită patagiu ce uneşte degetele şi corpul. Falangele liiecilor sunt mult mai flexibile decât cele ale altor mamifere. Unul din motivele pentru care se întâmplă acest lucru este lipsa calciului şi a altor minerale din cartilagiul ce formează degetele, crescându-le capacitatea de îndoire fără a se rupe. Secţiunea transversală a falangelor este aplatizată, spre deosebire de secţiunea circulară a falangelor dintr-un deget uman, crescând-ui în plus flexibilitatea. Pentru că aripile liliecilor sunt mai subţiri decât cele ale păsărilor, aceştia pot realiza manevre mai precise şi mai rapide decât păsările.

La nivel mondial există aproximativ 1100 specii de lilieci, reprezentând aproximativ 20% din speciile de mamifere. Aproximativ 70% din lilieci sunt insectivori, iar în rest majoritatea fiind fructivori, existând şi câteva specii carnivore.

Liliecii joacă un rol ecologic vital realizând polenizarea unor flori, transportând seminţe şi ajutând la reglarea populaţiilor de insecte.

Liliecii din România fac parte din două familii ale subordinului Microchiroptere: Familia Rhinolophidae sau liliecii cu potcoavă, pot fi recunoscuţi datorită excrescenţelor cărnoase de pe nas, cu rol în dirijarea fasciculelor de ultrasunete emise prin nări. În timpul repausului se învelesc cu aripile. În România această familie este reprezentată prin 5 specii :

  • Rhinolophus hipposideros - Liliacul mic cu potcoavă
  • Rhinolophus euryale - Liliacul mediteranean cu potcoavă
  • Rhinolophus ferrumequinum - Liliacul mare cu potcoavă
  • Rhinolophus blasii - Liliacul cu potcoavă a lui Blasius
  • Rhinolophus mehelyi - Liliacul cu potcoavă a lui Mehely

Familia Vespertilionidae este reprezentată de lilieci fără excrescenţe nazale, cu nasul neted. Urechile prezintă tragus şi au pinten. In România această familie cuprinde 23 de specii dintre care :

  • Myotis daubentonii - Liliacul de apă
  • Myotis capaccinii - Liliacul cu picioare lungi
  • Myotis dasycneme - Liliacul de iaz
  • Myotis mystacinus - Liliacul mustăcios
  • Myotis brandtii - Liliacul lui Brandt
  • Myotis nattereri - Liliacul lui Natterer
  • Myotis emarginatus - Liliacul cărămiziu
  • Myotis myotis - Liliacul comun
  • Myotis bechsteini - Liliacul cu urechi mari
  • Myotis blythii - Liliacul comun mic
  • Nyctalus noctula - Liliacul de seară sau amurg
  • Eptesicus serotinus - Liliacul cu aripi late
  • Eptesicus nilsonii - Liliacul nordic
  • Vespertilio murinus - Liliacul bicolor
  • Pipistrellus pipistrellus - Liliacul pitic
  • Hypsugo savii - Liliacul lui Savii
  • Plecotus auritus - Liliacul urecheat brun
  • Plecotus austriacus - Liliacul urecheat cenuşiu
  • Barbastella barbastellus - Liliacul cârn
  • Miniopterus schreibersii - Liliacul cu aripi lungi

Citește și:

Despre Speotimiș
Activitate
Multimedia
Resurse speologie