Gur
Un gur, cuvânt provenit din limba franceză de la gour, denumeşte un tip de speleotemă, ce se prezintă sub forma unui bazin ce are o latură proptită pe pantă iar celelalte laturi sub forma unui baraj arcui convex. Gururile sunt formate din calcit precum şi alte minerale ce se depun pe marginea bazinelor, aceasta fiind un loc predispus pentru eliberarea dioxidului de carbon. Gururile se formează în trepte, de multe ori se extind şi în surgerile stalagmitice de deasupra şi de dedesupt de gurul original. Deseori, pe suprafeţele orizontale, gururile sunt acoperite de micro-gururi.
Gururile se formează oriunde există o scurgere sub un gradient peste marginea unui bazin. Cristalizarea începe să apară la interferenţa dintre apă, aer şi stâncă. Turbulenţele cauzate de surgerea peste marginea barajului în formare poate contribui la pierderea de dioxid de carbon din apă, ce are ca rezultat precipitarea de minerale pe această margine.
Unele gururi sunt festonate, fenomen care se pare ca este datorat curgerii neegale a apei, cu limbi mia proeminente şi porţiuni retrase.
Gururile sunt una dintre cele mai întâlnite formaţiuni de peşteră, după scurgerile stalagmitice, stalactitele şi stalagmitele.
Citește și:
Dicționar speologic
Link-uri speo
Peșteri din România
Știri speologie